[Cititi pe propria raspundere]
[SS] [R] [LGBT]
[SS] [R] [LGBT]
Prolog
E deja tarziu, dar inca ii astept. E obositor, dar banii nu vin singuri, iar niciun castig nu vine fara riscuri. Trebuiau sa fie aici deja pentru a le da marfa ceruta. Sa ma prezint, eu sunt... De fapt nu conteaza cine sunt eu, pentru ca aici nu vorbim despre mine. Vorbim despre ei. Intr-o lume ca asta oamenii ca mine stau in colturile strazilor, sau in ganguri departe de lumina unui felinar, in timp ce ei se bucura de atentie, una mai mult sau mai putin placuta. Noi suntem papusarii, ei sunt papusile. Dar pana la urma totul este despre papusi, nu? Mi-i aduc aminte cand i-am vazut prima data, pareau asa inocenti... Si poate chiar erau. Voiau doar sa incerce, putin din aia, putin din ailalta, dar nu stiau ca incercatul duce la dependenta, o dependenta bolnava, o dependenta obsesiva. Au inceput sa fumeze de mici, si nimeni nu s-ar gandi ca erau saraci, dar erau. Din mai multe puncte de vedere. Probabil nimeni nu s-ar fi gandit ca vor ajunge in afaceri periculoase cu arme, sau ca vor organiza curse ilegale de masini. Nimeni nu s-ar fi gandit ca acei ce fumau candva aceeasi tigara in toaleta scolii vor ajunge sa omoare pe cineva. Dar eu i-am observat.
Se aduc intre ei aici, se imping de la spate, incearca. Astazi, maine, peste doua saptamani. Se distreaza. Dar... Distractia de azi, e dependenta de peste ani. Potentialul lor nu mai are valoare. Puterea mea e secata. Am luat fiecare vis si l-am zdrobit. Am facut ca fericirea lor sa stea intr-o planta, intr-o bautura, intr-o tampenie. De la concertele la care cantau, au ajuns pe strada. De la filmele vazute la cinema, au ajuns la filme pe care sa le traiasca real, prea real.
Viata lor e limitata la un glob de sticla. Traiesc in acel glob de sticla, dar mai devreme sau mai tarziu globurile de sticla se sparg... si atunci... si atunci cioburile se arunca si plutesc in vid. Cu o asemenea viata, sunt balerina dintr-o cutie muzicala, eu invart cheita, ei se invart pe ei insisi. Sunt morti, dar totusi sunt vii, sunt captivi in propriile trupuri de sticla in timp ce papusarii invart cheite si... Si uneori imi pare rau. Doar uneori. Apoi ma gandesc ca in multe globuri de sticla trenurile ce se invart in jurul unui brad de Craciun se opresc singure uneori, dar ei nu o fac. Sunt proprii ucigasi, iar eu sunt doar cel ce le-a pus cutitul in mana.
- Hei, tu!
Si au ajuns.
Se aduc intre ei aici, se imping de la spate, incearca. Astazi, maine, peste doua saptamani. Se distreaza. Dar... Distractia de azi, e dependenta de peste ani. Potentialul lor nu mai are valoare. Puterea mea e secata. Am luat fiecare vis si l-am zdrobit. Am facut ca fericirea lor sa stea intr-o planta, intr-o bautura, intr-o tampenie. De la concertele la care cantau, au ajuns pe strada. De la filmele vazute la cinema, au ajuns la filme pe care sa le traiasca real, prea real.
Viata lor e limitata la un glob de sticla. Traiesc in acel glob de sticla, dar mai devreme sau mai tarziu globurile de sticla se sparg... si atunci... si atunci cioburile se arunca si plutesc in vid. Cu o asemenea viata, sunt balerina dintr-o cutie muzicala, eu invart cheita, ei se invart pe ei insisi. Sunt morti, dar totusi sunt vii, sunt captivi in propriile trupuri de sticla in timp ce papusarii invart cheite si... Si uneori imi pare rau. Doar uneori. Apoi ma gandesc ca in multe globuri de sticla trenurile ce se invart in jurul unui brad de Craciun se opresc singure uneori, dar ei nu o fac. Sunt proprii ucigasi, iar eu sunt doar cel ce le-a pus cutitul in mana.
- Hei, tu!
Si au ajuns.
____________
Cand doua minti fabuloase si inocente se intalnesc... iese o poveste de genul ) povestea este scrisa in totalitate de mine si XYZ (Cristina)
De asemenea, povestea nu va fi spusa din aceasta perspectiva, asa am scris doar prologul...