La mulți ani, Românie! La mulți ani, românași!
Posted: Tue Dec 01, 2020 1:11 pm
*
*
La mulți ani, România!
La mulți ani, români!
*
*
*
*
Astăzi, 1 decembrie, noi, românii, sărbătorim Ziua Națională a României, a patriei noastre, a pământului sfânt pe care locuim. Astăzi, zi de sărbătoare pentru noi, poporul, zi în care ne înveselim și ne cinstim cu cele mai bune bunătăți, purtând tricolorul în piept sau la șold și cântând cu mâna pe inimă imnul nostru „Deșteaptă-te, române!” (că prost ai fost destul)
Portul popular românesc își găsește rădăcinile în portul strămoșilor noștri traci, geți și daci și se aseamănă cu cel al popoarelor din Peninsula Balcanică, desigur cu deosebirile care constau în amănunte decorative și colorit.
În decursul istoriei, structura și evoluția costumului popular românesc și-a păstrat nealterate caracteristicile esențiale. Pornind de la realizări artistice făcute cu materii prime produse în gospodăriile țăranilor, portul popular românesc a evoluat de-a lungul secolelor, dovedind o bogată măiestrie a țăranului român, atât în ornarea țesăturilor și a broderiilor, cât și în obținerea culorilor vegetale.
Portul popular se diferențiază în funcție de anotimp, ocazii festive, vârstă și sex, adaptându-se ocupațiilor specifice fiecărei zone.
Astfel, pentru a simți mirosul patriotismului și în joc, am desenat un costum popular românesc, femeiesc în întregime. (excepție fiind chiloții de pe vremuri, chiar nu am reușit să desenez așa ceva... =)) )
Cămașa se confecționa din bucăți dreptunghiulare și trapezoidale de pânză țesută din cânepă, din in și, mai târziu, din bumbac. Ia este alcătuită din trei părți: stanii (fața și spatele), mâneci și clini. Mânecile erau croite în vechime dintr-o singură foaie (tradiție păstrată în Moldova), însă ulterior, din dorința de a conferi libertate de miscare și amplitudine, mâneca a fost lărgită prin adăugarea unei jumătăți de foi, bucată numită altoae, altiță, lărgământă, băgătură. Aceasta foaie se adaugă până la gât sau până la umar, nu doar până la subraț, și este prilejul unor cusături de ornament suplimentare prin cusătura de îmbinare. Mâneca se termina fie printr-o încrețitura, fie printr-o bentiță, fie rămânea largă.
În vechime, cămașa era lungă, cu ”poale”, ulterior poalele s-au detașat, cămașa devenind scurtă și purtând diverse denumiri: ie, ciupag, spăcel.
O altă piesă de la talie în jos este „fota” alcătuită din 2 părţi (din faţă şi la spate), ţesută cu dungi colorate orizontale. Fota se purta mai mult de fetele tinere în satele moldoveneşti din zona de Nord a Moldovei şi din Cernăuți Bucovina.
Un singur şorţ de lînă „ales ridicat” cu fire colorate pe fondal negru poartă femeile din sudul Moldovei.
De mare valoare estetică şi socială pentru femei sunt „învelitoarele de cap” – brobozile, care identifică starea lor socială.
Fetele tinere obişnuiesc să umble cu capul gol, însă după ritualul nunţii – „ legătoare miresei”, „dezbrăcarea miresei” nănaşa îi pune o basma frumoasă sau o maramă, ce semnifică ca pe viitor fiind nevastă trebuie să umble îmbrobodită. „Marama” din fire de mătase naturală – borangic şi bumbac subţire, sau „ştergarul de îmbrobodit” din fire de bumbac gros – „tereplic” şi fire subţiri se ţeseau manual cu ornamente florale sau geometrice „alese”.
Opinca este un tip tradițional de încălțăminte din vestimentația românească din cele mai vechi timpuri.
Opincile sunt confecționate dintr-o bucată dreptunghiulară de piele, strânsă pe picior cu ajutorul șireturilor (tot din piele).
Bonus:
Două broșe de pus în piept
Resurse: Revista EduSoft, Costumepopulareromanesti99jj47, Moldovenii.md, Nuntatraditionala.ro
Notă de subsol: Nu știu dacă hainele au fost încă adăugte în mall, dar urmează. ♥
Altă notă de subsol: Da, știu că poate țara noastră nu e cea mai dreptă, nu e cea mai corectă, nu e cea mai cinstită țară. Știu că „în est nu-i ca-n vest, frate”, dar nu avem ce îi face. Până se va îndrepta nația asta, zic să ne acordăm măcar un prilej de sărbătoare. România nu mai este mare cum era acum 102 ani, ci e ciungă, dar măcar azi să avem un strop de patriotism acolo, în sufletele noastre. Pentru Românica.
Multe dintre noi vom pleca din țară cândva. Poate cu studiile, poate cu familia, poate cu alte treburi și vom da la spate rădăcinile, dar o rugăminte am. Nu uitați că la bază suntem români, suntem rupți din acest popor indiferent dacă sunteți de aici sau de peste râuri. ♥Ce notă subtilă pentru „Basarabia e România.” =))